We study inter-individual differences in executive and socio-emotional functioning across the lifespan,
with implications for developmental science and legal psychology.
Pauză
Senior lecturer in Forensic Psychology, University of Portsmouth.
Ștefana și-a finalizat doctoratul cu finanțare ESRC la Universitatea din Portsmouth în 2022 și de atunci face parte din echipa academică a Departamentului de Psihologie. Cercetarea sa de doctorat s-a axat pe găsirea unor modalități de îmbunătățire a utilizării apelurilor privind persoanele dispărute, prin analizarea efectelor tipului de imagini și ale tipului de informații scrise incluse în aceste apeluri. Studiile ei actuale se concentrează pe îmbunătățirea recunoașterii fețelor în diferite contexte de investigații criminalistice. În special, cele mai recente studii a analizat modalitățile de evaluare a prejudecăților (eng. Biases) în timpul procedurilor de identificare a martorilor oculari și efectul variațiilor intra-individuale asupra memoriei prospective a persoanelor.
Senior lecturer in Experimental Psychology, Kingston University, UK.
Mircea este un cercetător în psihologie experimentală, interesat de emoții, judecată în situații de incertitudine și depistarea minciunilor. Studiază diferențele de judecată și percepție, efectele contextului asupra acurateței și prejudecăților, producerea expresiilor faciale înșelătoare și îmbunătățirea practicilor de intervievare judiciară. Recent, proiectele lui se axează pe meta-cercetare și meta-psihologie, cu accent pe metode, statistici și știința deschisă (open science). De asemenea, Mircea este psiholog autorizat de Societatea Britanică de Psihologie (BPS) și membru al Asociației Americane de Psihologie (APA).
27 NOIEMBRIE – IP1, Institutul de Psihologie, Republicii 37
12-13.30: Workshop: Planifică pentru eșec: Rezultate nesemnificative și testarea pentru “niciun efect”; dr. Mircea Zloteanu
Workshopul „Planifică pentru eșec: Rezultate nesemnificative și testarea pentru niciun efect” abordează importanța testelor de echivalență (Equivalence Tests) pentru evaluarea corectă a rezultatelor nesemnificative, oferind o modalitate de a determina dacă efectele sunt suficient de mici pentru a fi considerate neglijabile. Veti învăța cum să folosiți aceste teste în planificarea studiilor, inclusiv în analiza puterii statistice (power analysis), determinarea dimensiunii eșantionului (ROPE range) și a dimensiunii efectului (Smallest Effect Size of Interest). De asemenea, veți avea acces la coduri R și exemple aplicative, pe care le puteți încerca cu date din propriile cercetări.
14-16: Workshop: Open Science: O scurta introducere si modalități simple de utilizare – Dr. Ștefana Juncu
În ultimul deceniu s-a înregistrat o creștere demonstrabilă a promovării și adoptării cercetării deschise (open science) într-o multitudine de discipline. Cercetarea deschisă include o serie de practici privind desfășurarea cercetării (de exemplu pre-registration) și comunicarea rezultatelor acesteia (de exemplu, publicarea open access). În timp ce organismele de finanțare și revistele pun din ce în ce mai mult accentul pe cercetarea deschisă, poate fi generator de confuzie să începi să aplici cercetarea deschisă. În această sesiune voi discuta foarte pe scurt întrebările „Ce” este cercetarea deschisă și „De ce” ar trebui să vă implicați în acest subiect. Cea mai mare parte a workshop-ului va avea un accent practic, cu activități orientate pentru a vă sprijini în „Cum” vă puteți angaja în practicile de cercetare deschisă (tips and tricks despre pre-registration, open access etc.)
12.00-12.45: Recunoașterea fețelor – Aplicații în psihologia judiciară, Dr. Ștefana Juncu
Această prelegere explorează rolul esențial al recunoașterii faciale în psihologia judiciară, concentrându-se pe aplicarea sa în investigațiile criminalistice. Vom examina mecanismele psihologice și cognitive care stau la baza identificării faciale, acuratețea identificărilor martorilor oculari și construcția procedurii de identificare. Apoi, voi discuta despre o altă aplicație a cercetării privind recunoașterea facială pentru anchetele privind persoanele dispărute și infractorii căutați.
13.00-13.45 – Teoria Detecției Semnalului (Signal Detection Theory – SDT) – Aplicații în psihologia judiciară, dr. Mircea Zloteanu
Teoria Detectării Semnalului (Signal Detection THeory, SDT) este un cadru teoretic ce permite distingerea între “semnal” și “zgomot”; în procesele de decizie, prin măsurarea sensibilității și a criteriului de răspuns. În psihologia judiciară, SDT poate fi aplicată pentru a înțelege mai bine judecăți precum detectarea minciunilor, oferind o abordare mai precisă în evaluarea deciziilor și reducerea erorilor în contexte critice de interpretare a comportamentului.
Riddle Lab